Becul ii lumineaza mintea-nghetata:
Prejudecatile stralucesc ca o de pret mostenire.
Indoiala si-o soarbe din ultima tigrara,
Mastile asteapta sa devina o masca;
El vrea sa-ncerce.
Plasticul vietii ii surade tentant
Globul de sticla in care multi au intrat;
Se uita la parinti si nu-i intelege.
Pe zi ce trece, visul devine tabu
Aripile tineretii transformandu-se-n scrum.
O lacrima cade, dar un rictus se naste…
Peretii sunt martorii regasirii,
Panza e alba ca la-nceput.
Viata ii curge puternic in vene,
Teama si-a stins-o pe piele.
pff...Mi s-a facut pielea de gaina!
RăspundețiȘtergere